1)
|
Articolul 2 alineatul (1) litera (c), articolul 24 alineatul (1) și articolul 43 din Directiva 2006/112 a Consiliului (1) trebuie interpretate în sensul că o societate care a achiziționat o licență de know-how și care este stabilită într-un stat membru al Uniunii (în litigiul principal, Portugalia) nu prestează serviciile disponibile pe un site internet către utilizatorii finali, astfel încât nu poate fi destinatara serviciului de suport tehnic privind know-how-ul, prestat de persoana impozabilă stabilită în alt stat membru (în litigiul principal, Ungaria) în calitate de subcontractant, ci aceasta din urmă prestează serviciul respectiv în favoarea societății care a acordat licența de know-how și care este stabilită în acest din urmă stat membru, în împrejurările în care societatea care a achiziționat licența:
a)
|
deținea birouri închiriate în primul stat membru, infrastructură informatică și de birou, personal propriu și o experiență vastă în domeniul comerțului electronic și avea un asociat unic cu relații internaționale extinse și un administrator specializat în domeniul comerțului electronic;
|
b)
|
obținuse know-how-ul care reflecta procesele de funcționarea a site-urilor internet și actualizările sale, emitea avize în acest sens, propunea modificări privind procesele respective și le aproba;
|
c)
|
era beneficiarul serviciilor prestate de persoana impozabilă pe baza know-how-ului respectiv;
|
d)
|
primea în mod regulat rapoarte cu privire la prestările realizate de subcontractanți (în special în ceea ce privește traficul de pe site-urile internet și plățile efectuate din contul bancar);
|
e)
|
a înregistrat pe numele său domeniile de internet care permiteau accesul la site-uri prin intermediul internetului;
|
f)
|
figura pe site-urile internet în calitate de prestator al serviciului;
|
g)
|
efectua ea însăși demersurile pentru menținerea popularității site-urilor internet;
|
h)
|
încheia ea însăși, în numele său, contractele cu colaboratorii și cu subcontractanții necesare pentru prestarea serviciului (în special, cu băncile care ofereau plata prin card bancar pe site-urile internet, cu creatorii care furnizează conținutul accesibil pe site-urile internet și cu webmasters care furnizează conținutul);
|
i)
|
deținea un sistem complet de încasare a veniturilor provenite din prestarea serviciului în cauză către utilizatorii finali, precum conturi bancare, un drept de dispoziție exclusiv și complet asupra acestora, o bază de date a utilizatorilor finali care permitea emiterea de facturi către aceștia pentru prestarea serviciului și un program informatic de facturare propriu;
|
j)
|
indica pe site-urile internet sediul său din primul stat membru drept serviciu fizic de relații cu clienții, și
|
k)
|
este o societate independentă atât în raport cu societatea care a acordat licența, cât și cu subcontractanții maghiari responsabili cu realizarea anumitor procese tehnice descrise în know-how,
având în vedere de asemenea că: (i) împrejurările menționate anterior au fost confirmate de autoritatea competentă din primul stat membru, în calitatea sa de organism în măsură să analizeze aceste împrejurări obiective și verificabile de către terți, (ii) faptul că societatea din statul membru respectiv nu putea recurge la un prestator de servicii de plată care să garanteze primirea plății prin card bancar pe site-ul internet, astfel încât societatea stabilită în acel stat membru nu a prestat niciodată serviciul disponibil pe site-urile internet, nici înainte, nici după perioada examinată, constituia un obstacol obiectiv în calea prestării serviciului în celălalt stat membru prin intermediul site-urilor internet, și iii) societatea care a achiziționat licența și întreprinderile sale afiliate au obținut un profit din exploatarea site-ului internet la nivel global mai mare decât diferența rezultată din aplicarea cotei TVA în primul și în al doilea stat membru?
|
|