-

1)

Articolul 62 [punctul (2)] și articolele 63, 167, 206, 250 și 273 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), precum și principiul proporționalității, astfel cum a fost interpretat, printre altele, în Hotărârea Curții din 8 mai 2019, EN.SA (C-712/17), coroborat cu principiul neutralității, se opun unei reglementări naționale precum articolul 70 [alineatul 1] din Codul privind TVA-ul, articolul 1 și rubrica V din tabelul G anexat la arrêté royal no 41 fixant le montant des amendes fiscales proportionnelles en matière de taxe sur la valeur ajoutée (Decretul regal nr. 41 de stabilire a cuantumului amenzilor fiscale proporționale în materia taxei pe valoarea adăugată), în temeiul căreia, în cazul unor inexactități constatate cu ocazia verificării contabilității în ceea ce privește conținutul acesteia, pentru a sancționa operațiuni impozabile care nu au fost înregistrate, în totalitate sau parțial, și într-un cuantum care depășește 1 250 de euro, încălcarea se sancționează cu o amendă forfetară redusă de 20 % din taxa datorată, fără ca taxa plătită în amonte, care nu a fost dedusă ca urmare a nedeclarării, să poată fi dedusă în scopul calculării amenzii și în condițiile în care, în temeiul [articolului 1 al doilea paragraf] din Decretul regal nr. 41, scala de reducere prevăzută în tabelele A-J din anexa la acest decret este aplicabilă numai dacă încălcările sancționate au fost săvârșite fără intenția de a se sustrage sau de a permite sustragerea de la plata taxei?

2)

Împrejurarea că persoana impozabilă a achitat în mod voluntar sau nu cuantumul taxei exigibile în urma controlului efectuat pentru a regulariza insuficiența de plată a taxei și, prin urmare, pentru a atinge obiectivul de a asigura colectarea corectă a taxei influențează răspunsul la întrebare?