Available languages

Taxonomy tags

Info

References in this case

References to this case

Share

Highlight in text

Go

9.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 37/17

Acțiune introdusă la 30 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Italiană

(Cauza C-540/07)

(2008/C 37/24)

Limba de procedură: italiană

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: R. Lyal și A. Aresu, agenți)

Pârâtă: Republica Italiană

Concluziile reclamantei

—

Constatarea că, prin menținerea în vigoare a unui regim fiscal mai oneros pentru dividendele distribuite societăților stabilite în alte state membre și în statele părți la Acordul privind Spațiul Economic European față de cel aplicabil dividendelor naționale, Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 56 CE și 40 din Acordul privind Spațiul Economic European referitoare la libera circulație a capitalurilor între statele membre și între statele părți la respectivul acord și nici obligațiile care îi revin în temeiul articolului 31 din același acord, referitor la libertatea de stabilire între statele părți la acest acord;

—

obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Comisia se referă la legislația italiană în vigoare în materie, care poate avea ca origine și convențiile, care supune distribuirea dividendelor către societăți neitaliene (mai exact dividendele care ies) unui tratament fiscal evident mai puțin favorabil decât cel aplicabil distribuirii de dividendelor către societăți italiene (mai exact, dividende naționale).

În opinia Comisiei Europene, o astfel de legislație — pe care guvernul italian se pregătește oricum să o reformeze — pare contrară principiului liberei circulații a capitalurilor, în măsura în care ar avea un efect negativ asupra profitului și asupra deciziilor privind investițiile ale asociaților nerezidenți ai societăților italiene, făcând în același timp mai dificilă pentru aceste societăți acumularea de capital în străinătate. Totuși, trebuie să se constate o încălcare vădită a articolului 56 CE, care interzice orice restricții privind circulația capitalurilor între statele membre, și a articolului 40 din Acordul SEE, care instituie în același mod această libertate între statele părți la acord.

În plus, tot în opinia Comisiei Europene, o astfel de legislație ar putea fi de asemenea contrară dreptului de stabilire, reglementat de articolul 31 din Acordul SEE, prin faptul că este susceptibilă de a fi aplicată și participațiilor de control la societăți italiene ale unor societăți stabilite în statele părți la acest acord, participații cărora nu le este aplicabil regimul fiscal armonizat al Directivei 90/435/CEE (1).

În cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană a avut ocazia de a examina argumentele în apărare formulate de Republica Italiană pentru a justifica respectiva legislație și a apreciat că nu erau potrivite pentru atingerea acestui scop. Totodată, guvernul italian și-a anunțat recent intenția de a reforma respectiva legislație pentru ca aceasta să devină conformă cu dreptul comunitar: acțiunea care tocmai a fost introdusă ar putea accelera acest proces de reformă.

(1)  JO L 225, 20.8.1990, p. 6, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 92.