EU tax law WEB Profaktor Kulesza, Frankowski, Jó - C-188/09

15.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 193/6

1)

Articolul 2 alineatele (1) și (2) din Prima directivă 67/227/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislațiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri (1), coroborat cu articolul 2 și cu articolul 10 alineatele (1) și (2), precum și cu articolul 17 alineatele (1) și (2) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (2), se opune unei dispoziții, precum articolul 111 alineatul (2), coroborat cu alineatul (1) al aceluiași articol, din ustawa z dnia 11 marca 2004 r. o podatku od towarów i usług (Dz. U. nr. 54, p. 535, Legea din 11 martie 2004 privind TVA, denumită în continuare „Legea din 2004 privind TVA”), care prevede că persoanele impozabile care efectuează vânzări către persoane fizice ce nu desfășoară activități economice și către persoane fizice ce exercită activități economice în cadrul unei exploatații agricole individuale, își pierd temporar dreptul de a diminua valoarea taxei datorate cu o sumă corespunzând la 30 % din valoarea taxei plătite în amonte pentru achiziționarea unor bunuri și servicii, din moment ce nu îndeplinesc obligația de a utiliza case de marcat pentru a înregistra cifra de afaceri și valoarea taxei datorate?

2)

„Măsurile speciale” menționate la articolul 27 alineatul (1) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, pot, având în vedere natura și obiectivul acestora, consta într-o limitare temporară a dreptului de a deduce, astfel cum prevede articolul 111 alineatul (2), coroborat cu alineatul (1) al aceluiași articol din Legea din 2004 privind TVA, în privința unor persoane impozabile care nu respectă obligația de a înregistra cifra de afaceri și valoarea taxei datorate prin intermediul unor case de marcat și, în acest sens, introducerea acestor măsuri necesită aplicarea procedurii prevăzute la articolul 27 alineatele (2)-(4) din A șasea directivă din 17 mai 1977?

3)

Dreptul conferit statelor membre de articolul 33 alineatul (1) din A șasea directivă permite acestora să instituie o sancțiune care constă în pierderea temporară, de către persoanele impozabile care nu respectă obligația de a utiliza case de marcat pentru a înregistra cifra de afaceri și valoarea taxei datorate, a dreptului de a diminua valoarea taxei datorate cu o sumă care corespunde la 30 % din valoarea taxei plătite în amonte pentru achiziționarea de bunuri și servicii, astfel cum prevede articolul 111 alineatul (2) coroborat cu alineatul (1) al aceluiași articol din Legea din 2004 privind TVA?