Available languages

Taxonomy tags

Info

References in this case

References to this case

Share

Highlight in text

Go

9.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 204/15


Acțiune introdusă la 20 aprilie 2011 — Comisia Europeană/Republica Polonă

(Cauza C-193/11)

2011/C 204/28

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Lozano Palacios și K. Herrmann, agenți)

Pârâtă: Republica Polonă

Concluziile reclamantei

Constatarea faptului că, prin aplicarea unui regim special de TVA pentru agențiile de turism, în temeiul articolului 119 alineatul 3 din Legea din 11 martie 2004 privind impozitarea bunurilor și serviciilor (Ustawa z dnia 11 marca 2004 r. o podatku od towarów i usług, denumită în continuare „Legea poloneză privind impozitarea bunurilor și serviciilor”), în cazul vânzării de servicii turistice unor persoane care nu au calitate de călători, Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 306-310 din Directiva 2006/112/CE al Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1),

obligarea Republicii Polone la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În opinia Comisiei, contravine dispozițiilor în vigoare ale articolelor 306-310 din Directiva 2006/112/CE aplicarea de către Republica Polonă a unui regim special pentru agențiile de turism, în temeiul articolului 119 alineatul 3 din Legea poloneză privind impozitarea bunurilor și serviciilor, și în cazul în care clienții serviciilor turistice sunt alte persoane decât călătorii.

În susținerea opiniei formulate, Comisia arată că articolele 306-310 din Directiva 2006/112/CE corespund textului dispoziției anterioare prevăzute la articolul 26 din A șasea directivă. Cinci din șase versiuni lingvistice oficiale de la acea dată (și anume toate versiunile, cu excepția celei engleze) erau pe deplin coerente și utilizau termenul „călător” în mod constant în textul articolului 26. Utilizarea noțiunii „client” nu apare decât în unele versiunile lingvistice ale articolului 306 din Directiva 2006/112/CE întemeiate pe versiunea în limba engleză. Totuși, în aceste cazuri, noțiunea „turysta” („călător”) este utilizată în celelalte dispoziții referitoare la regimul special (articolele 307-310), ceea ce indică faptul că noțiunea „nabywca” („client”) este utilizată în mod eronat la articolul 306.

Chiar în cazul în care se admite teza potrivit căreia scopul regimului special de TVA pentru agențiile de turism, mai precis simplificarea decontării, ar putea fi realizat mai bine printr-o interpretare care ia în considerare noțiunea de client, din jurisprudența Curții reiese că nu se admite ca aplicarea acestui regim special să se bazeze exclusiv pe o interpretare teleologică contrară deciziei clare a legiuitorului Uniunii care rezultă din modul de redactare al dispozițiilor în vigoare în prezent.


(1)  JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.