EU tax law WEB SPÖ Landesorganisation Kärnten - C-267/08

27.9.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/4

1)

Articolul 4 alineatul (1) din A șasea directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (1) (denumită în continuare „a șasea directivă”) trebuie interpretat în sensul că „publicitatea externă” („Außenwerbung”) efectuată de o secție regională (organizată la nivel de land) autonomă din punct de vedere juridic al unui partid politic manifestată prin activități de relații publice, de informare, de organizare de evenimente, de livrare de material publicitar secțiilor locale și prin organizarea și realizarea unui bal anual („SPÖ-Ball”), trebuie considerată ca fiind activitate economică atunci când în aceste circumstanțe se obțin venituri din facturarea (parțială) a cheltuielilor efectuate în temeiul „publicității externe” către secțiile partidului (organizații locale, etc) care sunt de asemenea autonome din punct de vedere juridic, precum și din vânzarea biletelor de intrare la respectivul bal?

2)

În cadrul aprecierii existenței unei „activități economice” în sensul articolului 4 alineatele (1) și (2) din a șasea directiva, este prejudiciabil faptul că activitățile desemnate la prima întrebare „au repercusiuni” asupra organizației regionale și că astfel îi sunt utile și acesteia? Stă în natura lucrurilor faptul că, în cadrul acestor activități, se face obligatoriu publicitate și partidului și ideeilor și obiectivelor acestuia, chiar daca nu aceasta se urmărește în primul rând, fiind mai degrabă o consecință inevitabilă.

3)

Se poate încă vorbi de „activitate economică” în sensul indicat mai sus atunci când cheltuielile efectuate pentru „publicitatea externă” sunt constant net superioare veniturilor provenite din aceste activități și obținute din facturarea acestor cheltuieli și din organizarea balului?

4)

O activitate este de asemenea de natură „economică” atunci când facturarea cheltuielilor nu se efectuează conform unor criterii economice clar identificabile (de exemplu imputarea costurilor în funcție de cauza sau utilizarea acestora) și atunci când organizațiile locale au în esență libertatea de a determina dacă și în ce măsura participă la cheltuielile organizației regionale?

5)

O activitate este de asemenea de natură „economică” atunci când facturarea serviciilor de publicitate către organizațiile locale se efectuează prin intermediul unei prelevări al cărui cuantum depinde, pe de o parte, de numărul de membri înscriși la nivel local și, pe de altă parte, de numărul de parlamentari trimiși de această organizație?

6)

Pentru a aprecia dacă o activitate are caracter economic, subsidiile publice (precum regimul de finanțare a partidelor landului Kärtnen), pentru care nu se plătește impozit pe cifra de afaceri, trebuie considerate ca fiind avantaje economice?

7)

Dacă „publicitatea externă” ar trebui calificată în sine ca fiind activitate economică în sensul articolului 4 alineatele (1) și (2) din a șasea directiva: faptul că activitățile de relații publice și de publicitate electorală aparțin nucleului dur al activităților partidelor politice și constituie o condiție sine qua non pentru realizarea unor obiective politice și a unor idei se opune calificării acestor activități ca fiind „activități economice”?

8)

Activitățile efectuate de reclamantă și calificate ca fiind „publicitate externă” sunt comparabile cu activitățile agențiilor de publicitate în sensul anexei D punctul 10 din a șasea directivă și/sau pot corespunde acestor activități prin conținutul lor? În caz de răspuns afirmativ la această întrebare, poate fi calificat volumul acestor activități ca fiind „semnificativ” având în vedere structura actuală a veniturilor și a cheltuielilor din perioada pertinentă a acțiunii?