Available languages

Taxonomy tags

Info

References in this case

References to this case

Share

Highlight in text

Go

19.3.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/11

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Upper Tribunal (Tax and Chancery Chamber) (Regatul Unit) la 12 ianuarie 2011 — The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs/Philips Electronics UK Ltd

(Cauza C-18/11)

2011/C 89/20

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Upper Tribunal (Tax and Chancery Chamber) (Regatul Unit)

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Pârâtă: Philips Electronics UK Ltd

Întrebările preliminare

1.

În ipoteza în care un stat membru (precum Regatul Unit) include în baza sa de impozitare profitul și pierderile unei societăți care este înregistrată și are reședința fiscală în alt stat membru (precum Țările de Jos) în măsura în care profitul respectiv este obținut dintr-o activitate desfășurată în Regatul Unit de societatea din Țările de Jos prin intermediul unui sediu permanent situat în Regatul Unit, faptul că Regatul Unit se opune cesionării pierderilor înregistrate în Regatul Unit de către sediul permanent în Regatul Unit al unei societăți nerezidente în Regatul Unit către o societate din Regatul Unit printr-o degrevare în cadrul grupului, dacă orice parte a acestor pierderi sau orice sumă avută în vedere pentru calculul acestora „corespunde cu sau este reprezentată de orice sumă care, în vederea aplicării unui impozit datorat în străinătate, este deductibilă (în orice perioadă) sau poate fi în alt mod scăzută din profitul care nu este supus legislației fiscale din Regatul Unit și obținute de societatea respectivă sau de orice persoană”, și anume faptul de a permite cesionarea pierderilor înregistrate în Regatul Unit în cazul unui sediu permanent situat în Regatul Unit doar dacă este evident că la momentul cererii nu poate exista nicio altă deducere sau scutire în niciun alt stat din afara Regatului Unit (inclusiv orice alt stat membru, precum Țările de Jos), nefiind suficient că deducerea disponibilă în afara Regatului Unit nu a fost de fapt solicitată, și în împrejurări în care nu există condiții echivalente aplicabile cesionării pierderilor înregistrate în Regatul Unit de către o societate rezidentă în Regatul Unit, constituie o restricție a libertății de stabilire în Regatul Unit a unui resortisant al unui stat membru potrivit articolului 49 TFUE (ex- articolul 43 CE)?

2.

În cazul unui răspuns afirmativ, această restricție poate fi justificată:

(a)

exclusiv pe baza necesității de a evita dubla utilizare a pierderilor, sau

(b)

exclusiv pe baza necesității de a garanta repartizarea echilibrată a competenței de impozitare între statele membre, sau

(c)

atât pe baza necesității de a garanta repartizarea echilibrată a competenței de impozitare între statele membre, cât și pe baza necesității de a evita dubla utilizare a pierderilor?

3.

În cazul unui răspuns afirmativ, restricția este proporțională cu o astfel de justificare sau cu astfel de justificări?

4.

În ipoteza în care nu se justifică nicio restricție asupra drepturilor societății din Țările de Jos sau în măsura în care aceasta nu este proporțională cu nicio justificare, dreptul Uniunii impune Regatului Unit să acorde societății din Regatul Unit o compensare precum dreptul de a solicita o degrevare în cadrul grupului imputabilă asupra profitului acesteia?