Available languages

Taxonomy tags

Info

References in this case

Share

Highlight in text

Go

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 389/4


Cerere de decizie preliminară introdusă de Finanzgerichts Hamburg (Germania) la 3 octombrie 2012 — Metropol Spielstätten Unternehmergesellschaft (haftungsbeschränkt)/Finanzamt Hamburg-Bergedorf

(Cauza C-440/12)

2012/C 389/06

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Hamburg

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Metropol Spielstätten Unternehmergesellschaft (haftungsbeschränkt)

Pârât: Finanzamt Hamburg-Bergedorf

Întrebările preliminare

1.

Articolul 401 [coroborat cu articolul 135 alineatul (1) litera (i)] din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că taxa pe valoarea adăugată și impozitul național special pe jocuri de noroc trebuie percepute numai alternativ, iar nu și cumulativ?

2.

Numai în cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

În cazul în care, în temeiul legislației naționale, jocurilor de noroc li se aplică atât taxa pe valoarea adăugată, cât și un impozit special, aceasta conduce la neaplicarea taxei pe valoarea adăugată sau la neaplicarea impozitului special ori decizia cu privire la care dintre acest două impozite nu trebuie perceput se ia în temeiul dreptului național?

3.

Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf și articolul 73 din Directiva 2006/112 trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții sau unei practici naționale potrivi căreia, în exploatarea unor aparate de jocuri care oferă posibilitatea unui câștig, conținutul casei („casă cu contor electronic”) aparatului este considerat, după o anumită perioadă, bază de impozitare?

4.

Numai în cazul unui răspuns afirmativ la a treia întrebare:

Cum trebuie determinată în schimb baza de impozitare?

5.

Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf și articolul 73 din Directiva 2006/112 trebuie interpretate în sensul că perceperea taxei pe valoarea adăugată este condiționată de posibilitatea întreprinzătorului de a repercuta taxa asupra destinatarului prestației? În acest caz, ce trebuie să se înțeleagă prin posibilitatea de repercutare? În special, posibilitatea legală de a practica în mod corespunzător un preț mai mare pentru bunuri sau servicii constituie o condiție prealabilă pentru posibilitatea de repercutare?

6.

Numai în cazul în care în răspunsul la întrebarea a cincea permisiunea de a practica un preț mai mare constituie o condiție prealabilă:

Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf și articolul 73 din Directiva 2006/112 trebuie interpretate în sensul că dispozițiile care limitează contraprestația pentru bunurile sau serviciile supuse taxei pe valoarea adăugată trebuie aplicate în conformitate cu dreptul Uniunii astfel încât taxa pe valoarea adăugată să nu fie considerată inclusă în contraprestația stabilită de lege, ci adăugată la aceasta, chiar și atunci când, conform cuprinsului lor, dispozițiile naționale care reglementează contraprestația nu prevăd expres acest lucru?

7.

Numai în cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea a cincea, al unui răspuns negativ la întrebarea a șasea și al unui răspuns negativ la întrebarea a treia:

În prezenta cauză nu trebuie aplicată nicio taxă pe valoarea adăugată cifrei totale de afaceri aferente aparatelor de jocuri sau trebuie aplicată numai părții din această cifră de afaceri care nu poate fi repercutată și cum trebuie determinată această parte, de exemplu, pe baza cifrei de afaceri aferente operațiunilor pentru care nu poate fi majorată miza sau pe baza cifrei de afaceri aferente operațiunilor pentru care nu poate fi majorată încasarea orară?

8.

Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2006/112 trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale care instituie un impozit special nearmonizat în cazul în care taxa pe valoare adăugată datorată este imputată integral din acest impozit?

9.

Numai în cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea a opta:

Imputarea taxei pe valoarea adăugată dintr-un impozit național nearmonizat în cazul întreprinzătorilor care sunt supuși acestui impozit conduce la imposibilitatea supunerii la plata taxei pe valoarea adăugată a concurenților lor care nu sunt supuși acestui impozit nearmonizat, ci unui alt impozit nearmonizat și în cazul cărora nu operează o astfel de imputare?